Cuprins
Fiecare toamnă îți umple grădina cu frunze, iar bucătăria produce zilnic coji și resturi de legume. Cele mai multe ajung, din obișnuință, la gunoi. Cu puțină organizare, aceleași resturi pot deveni, în câteva luni, un pământ negru, afânat, care miroase a pădure și hrănește plantele mai bine decât multe îngrășăminte cumpărate.
Compostul nu e complicat și nu cere echipamente scumpe. Îți trebuie un colț de grădină, câteva reguli simple și răbdare. Iar dacă locuiești la bloc, există și pentru tine o variantă.
Ce este, de fapt, compostul
Compostul este rezultatul descompunerii materiei organice de către bacterii, ciuperci, râme și alte mici viețuitoare din sol. Tu doar le oferi condițiile potrivite: hrană variată, aer și umezeală. În schimb, ele transformă resturile într-un material bogat în humus, care îmbunătățește structura solului, ajută pământul să rețină apa și eliberează treptat nutrienți pentru plante.
Verde și maro: echilibrul care contează
Secretul unui compost reușit este amestecul dintre două tipuri de materiale.
| Resturi „verzi” (bogate în azot) | Resturi „maro” (bogate în carbon) |
|---|---|
| Coji de legume și fructe | Frunze uscate |
| Iarbă proaspăt cosită | Paie și fân uscat |
| Zaț de cafea, resturi de ceai | Crenguțe mărunțite, rumeguș din lemn netratat |
| Buruieni fără semințe | Carton și hârtie fără imprimeuri lucioase |
| Plante tăiate din grădină, încă verzi | Cofraje de ouă, role de carton |
Ca regulă orientativă, pune mai mult material maro decât verde; mulți grădinari folosesc două-trei părți maro la o parte verde. Nu trebuie să măsori exact. Observă: dacă grămada miroase urât și e lipicioasă, are prea mult verde; adaugă frunze sau carton. Dacă stă uscată și nu se întâmplă nimic, are prea mult maro; adaugă resturi proaspete și puțină apă.
Ladă sau grămadă?
Grămada liberă
Este varianta cea mai simplă, potrivită pentru grădinile mari. Alegi un colț semiumbrit, direct pe pământ, ca râmele să poată urca în ea. Dezavantajul: arată mai puțin ordonat și se poate împrăștia.
Lada de compost
O ladă din șipci de lemn, din paleți refolosiți sau un compostor din plastic cumpărat din magazinele de bricolaj păstrează totul adunat și arată mai îngrijit. Câteva lucruri de urmărit:
- Să aibă fante sau găuri pentru aer.
- Să stea direct pe pământ, nu pe beton.
- Să aibă un capac sau o acoperitoare, ca ploile mari să nu o îmbibe.
- Ideal, două compartimente: într-unul adaugi resturi noi, în celălalt se maturează compostul.
Cum începi, pas cu pas
- Alege locul: ușor accesibil din bucătărie, la umbră parțială, departe de fântână și nu lipit de gardul vecinului.
- Pune la bază un strat de crenguțe mărunțite, pentru aerisire și scurgere.
- Alternează straturi de material maro și verde, ca la o lasagna.
- Adaugă din când în când o mână de pământ de grădină sau compost vechi; aduce microorganismele care pornesc procesul.
- Mărunțește resturile mari: cu cât bucățile sunt mai mici, cu atât se descompun mai repede.
- Întoarce grămada cu furca la câteva săptămâni, ca să intre aer.
Umiditatea: ca un burete stors
Compostul trebuie să fie umed, dar nu ud. Testul simplu: ia un pumn de material și strânge-l. Dacă picură apă, e prea ud; adaugă material maro și acoperă grămada. Dacă se sfărâmă uscat, udă-l cu stropitoarea. Vara, în perioadele secetoase, va trebui să-l uzi; toamna și iarna, mai degrabă îl protejezi de ploi.
Ce nu pui în compost
Unele resturi atrag șobolani, câini sau insecte, altele miros urât sau pot transmite boli. Ține-le departe de compostul de acasă:
- Carne, pește, oase, lactate și grăsimi.
- Resturi de mâncare gătită cu mult ulei sau sos.
- Excremente de câine sau pisică și nisipul din litieră.
- Plante bolnave sau atacate de dăunători.
- Buruieni cu semințe mature sau cu rădăcini agresive, care pot încolți din nou.
- Cenușă de cărbune, lemn vopsit sau tratat, plastic, sticlă, metal.
- Hârtie lucioasă, colorată intens, și ambalaje „biodegradabile” care nu precizează clar că sunt compostabile acasă.
Cojile de citrice și de ceapă pot fi puse, dar în cantități mici. Cenușa de lemn netratat se adaugă doar ocazional, în strat subțire.
Compost la bloc: vermicompostul
Dacă nu ai grădină, poți composta într-o cutie cu râme, ținută pe balcon, în debara sau chiar în bucătărie. Se folosesc râme speciale de compost, care trăiesc în stratul de suprafață și mănâncă resturi organice. Le găsești la crescători sau prin grupurile de grădinari urbani.
- Cutia trebuie să aibă găuri de aerisire și, ideal, o tavă pentru lichidul care se scurge.
- Așternutul se face din carton și hârtie mărunțită, ușor umezite.
- Hrănește râmele cu cantități mici de resturi de legume și fructe, îngropate sub așternut.
- Evită citricele în exces, ceapa, usturoiul și orice rest gătit.
- Ferește cutia de ger și de soare direct; râmele nu suportă temperaturile extreme.
Un vermicompostor bine întreținut nu miroase urât. Dacă apare miros, de obicei înseamnă că e prea multă mâncare sau prea multă umezeală.
Cât durează și cum știi că e gata
O grămadă întoarsă des, cu materiale mărunțite și bine echilibrate, poate da compost în câteva luni. Una lăsată în pace are nevoie de mai mult timp, uneori de un an. Iarna, procesul încetinește mult, apoi repornește primăvara.
Compostul matur este închis la culoare, sfărâmicios, miroase a pământ de pădure și nu mai poți recunoaște resturile inițiale. Ce a rămas nedescompus cerni și pui înapoi în ladă. Îl poți folosi primăvara la straturi, în jurul pomilor și arbuștilor sau amestecat în pământul de flori. Dacă plănuiești plantări noi, vezi și ideile despre arbuști fructiferi pentru o grădină productivă.
Întrebări frecvente
Compostul atrage șobolani?
Un compost fără carne, lactate și resturi gătite atrage mult mai rar rozătoare. O ladă cu plasă metalică la bază și capac oferă protecție suplimentară.
Pot pune frunze de nuc?
Frunzele de nuc se descompun mai greu și conțin substanțe care pot încetini creșterea unor plante. Pune-le în cantități mici, amestecate cu alte frunze, sau compostează-le separat, mai mult timp.
Trebuie să cumpăr activator de compost?
Nu e obligatoriu. O mână de pământ de grădină sau de compost matur aduce microorganismele necesare. Activatorii pot grăbi procesul, dar nu înlocuiesc echilibrul dintre verde și maro.
Pot începe compostul toamna?
Da, chiar e un moment excelent, pentru că ai multe frunze uscate. Află ce alte lucrări merită făcute acum din articolul despre grădina în noiembrie.
Din resturi, pământ viu
Compostul e unul dintre puținele obiceiuri care te ajută de două ori: arunci mai puțin la gunoi și primești, gratuit, cel mai bun îngrășământ pentru grădină. Începe mic, cu o ladă și frunzele din toamna aceasta, iar primăvara vei avea primul tău pământ negru, făcut cu mâna ta.